O firmă plătitoare de impozit pe profit poate vinde acțiunile sau părțile sociale deținute într-o altă societate fără ca venitul obținut din această operațiune să intre în profitul impozabil, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul fiscal. Regula nu se aplică însă oricărei participații și nici unei dețineri cumpărate cu puțin timp înainte de vânzare.
Când este venitul din vânzarea participației neimpozabil?
Venitul poate fi neimpozabil dacă, la data vânzării sau cesionării, firma deține minimum 10% din capitalul social al celeilalte societăți, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an.
Condițiile trebuie îndeplinite cumulativ. Nu este suficient, de exemplu, ca firma să dețină 20% din capital dacă a cumpărat participația cu numai șase luni înainte de vânzare.
Regula din art. 23 lit. i) din Codul fiscal privește titlurile de participare deținute:
- la o persoană juridică română;
- la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri.
Ce înseamnă, de fapt, „titlu de participare”?
Noțiunea este mai largă decât acțiunile unei societăți pe acțiuni. Art. 7 pct. 40 din Codul fiscal include în categoria titlurilor de participare atât acțiunile, cât și părțile sociale dintr-un SRL sau participațiile deținute în alte persoane juridice, precum și anumite dețineri la fonduri de investiții.
Asta înseamnă că regula poate fi relevantă inclusiv atunci când o societate românească deține părți sociale într-un alt SRL și decide ulterior să le cesioneze.
Nu trebuie însă confundată această situație cu vânzarea părților sociale de către asociatul persoană fizică. Acolo discutăm despre un alt regim fiscal, aplicabil veniturilor persoanei fizice din investiții.
Ce se întâmplă dacă firma deține mai puțin de 10%?
Dacă pragul minim de 10% nu este îndeplinit, venitul din vânzare nu beneficiază de regula de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal.
Același lucru se întâmplă dacă procentul este suficient, dar perioada neîntreruptă de deținere de un an nu este împlinită la data vânzării.
Normele metodologice conțin inclusiv exemple în care o societate care deține numai 5% dintr-o altă companie vinde titlurile de participare, iar condițiile art. 23 lit. i) din Codul fiscal nu sunt îndeplinite. Într-o asemenea situație, operațiunea intră în calculul rezultatului fiscal potrivit regulilor generale.
Momentul tranzacției poate conta astfel foarte mult. O vânzare făcută înainte de împlinirea perioadei minime prevăzute de lege poate avea un tratament fiscal diferit de aceeași vânzare realizată după îndeplinirea condiției.
Regula se aplică și unei microîntreprinderi?
Art. 23 din Codul fiscal face parte din Titlul II al Codului fiscal, dedicat impozitului pe profit, iar art. 13 alin. (2) lit. h) exclude din acest titlu persoana juridică română care aplică impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
De aceea, înainte să tratezi o vânzare de participații ca fiind neimpozabilă în baza art. 23 lit. i) din Codul fiscal, trebuie verificat mai întâi regimul fiscal al societății care vinde.
Ce trebuie să verifici înainte de vânzare?
Pentru aplicarea corectă a regulii, merită verificate cel puțin:
- procentul exact deținut în capitalul societății;
- data de la care participația respectivă a fost deținută neîntrerupt;
- statul în care este rezidentă societatea străină, dacă participația nu este într-o companie românească;
- regimul de impozitare al firmei care face vânzarea.
În consecință, regula de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal poate face ca vânzarea unei participații importante, deținute suficient timp, să aibă un tratament fiscal diferit de vânzarea unei participații minoritare, dobândite cu mai puțin de un an anterior cesiunii.
