Blog Articol

Dividende primite de o firmă românească din străinătate: când pot fi neimpozabile

i (65).jpg

Dividendele primite din străinătate de o firmă românească plătitoare de impozit pe profit pot fi neimpozabile în România, dar nu în orice situație. Codul fiscal stabilește reguli diferite pentru dividendele provenite din Uniunea Europeană și pentru cele primite din state din afara UE, iar procentul participației și perioada de deținere sunt importante.

Faptul că banii provin dintr-o filială străină nu îi exclude automat din calculul fiscal. Trebuie verificat dacă sunt îndeplinite condițiile art. 23 sau, pentru filialele din UE, ale art. 24 din Codul fiscal.

De ce contează țara din care primești dividendul?

Codul fiscal folosește două regimuri diferite în funcție de statul în care se află societatea care distribuie dividendele.

Pentru firmele românești plătitoare de impozit pe profit, art. 14 din Codul fiscal prevede impozitarea profitului obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate. La calculul rezultatului fiscal sunt însă scăzute veniturile pe care legea le califică drept neimpozabile.

În cazul dividendelor din străinătate trebuie să separi:

  • dividendele primite de la o filială dintr-un stat membru al Uniunii Europene;
  • dividendele primite de la o societate dintr-un stat terț, adică un stat care nu este membru UE.

Când sunt neimpozabile dividendele primite din Uniunea Europeană?

Pentru dividendele din UE, regula principală se găsește la art. 24 din Codul fiscal.

O societate românească poate trata dividendul primit de la filiala sa dintr-un alt stat membru drept venit neimpozabil dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale.

În principal, trebuie verificat dacă:

  • firma românească are una dintre formele juridice admise de art. 24 și plătește impozit pe profit;
  • societatea străină îndeplinește condițiile privind forma juridică, rezidența și impozitul plătit într-un stat membru;
  • firma românească deține minimum 10% din capitalul social al filialei;
  • participația de minimum 10% este deținută neîntrerupt timp de cel puțin un an, la data înregistrării venitului din dividende.

Nu este suficient, așadar, ca cele două societăți să facă parte din același grup. Trebuie verificată concret participația, perioada de deținere și statutul fiscal al ambelor companii.

Ce se întâmplă dacă ai 10%, dar încă nu s-a împlinit un an?

În cazul dividendelor din UE, Codul fiscal permite regularizarea ulterioară.

Art. 24 alin. (2) din Codul fiscal prevede că, dacă la data înregistrării dividendului nu este încă îndeplinită condiția perioadei de deținere de un an, venitul este inițial supus impozitării.

Dacă ulterior perioada de un an se împlinește, venitul respectiv devine neimpozabil. Firma recalculează impozitul pe profit pentru anul în care dividendul a fost inițial impozitat și depune o declarație rectificativă.

Să presupunem că un SRL românesc plătitor de impozit pe profit deține 25% dintr-o filială eligibilă din UE. La momentul înregistrării dividendelor, participația este deținută de numai opt luni.

Dividendul nu beneficiază atunci de neimpozitare. Dacă firma păstrează participația și împlinește perioada de un an, poate aplica mecanismul de recalculare prevăzut de art. 24 alin. (2) din Codul fiscal.

Când sunt neimpozabile dividendele primite din afara Uniunii Europene?

Și dividendele primite dintr-un stat din afara UE pot fi neimpozabile, dar trebuie îndeplinite condițiile art. 23 lit. b) din Codul fiscal.

Societatea străină care distribuie dividendele trebuie să fie plătitoare de impozit pe profit sau de un impozit similar, iar statul în care este situată trebuie să aibă cu România o convenție de evitare a dublei impuneri.

În plus, societatea românească trebuie să dețină minimum 10% din capitalul social al societății străine, neîntrerupt timp de un an, condiție verificată la data înregistrării dividendelor potrivit reglementărilor contabile.

Așadar, pentru o participație de 5% într-o companie dintr-un stat din afara UE, această regulă de neimpozitare nu poate fi aplicată.

La fel, existența unei participații de 20% nu este suficientă dacă nu este îndeplinită și perioada minimă de deținere.

Dar dacă firma românească este microîntreprindere?

Regulile prezentate mai sus privesc impozitul pe profit și nu trebuie aplicate automat unei microîntreprinderi.

Art. 13 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal exclude persoanele juridice care plătesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor de la aplicarea Titlului II privind impozitul pe profit.

Pentru o microîntreprindere care primește dividende din străinătate trebuie verificat separat regimul prevăzut de Titlul III și situația concretă a venitului.

Ce verifici înainte să tratezi dividendul ca venit neimpozabil?

  • dacă societatea care distribuie dividendul este din UE sau dintr-un stat terț;
  • procentul participației și perioada neîntreruptă de deținere;
  • statutul fiscal și forma juridică a societăților implicate;
  • pentru statele din afara UE, existența convenției de evitare a dublei impuneri.

În concluzie dividendele primite din străinătate pot beneficia de un tratament fiscal favorabil, dar simpla existență a unei participații într-o companie străină nu este suficientă.

Vezi toate materialele