Dacă un salariat produce o pagubă firmei, angajatorul nu poate scădea pur și simplu valoarea prejudiciului din salariul următor. Codul muncii stabilește atât condițiile în care salariatul răspunde pentru pagubă, cât și procedura prin care aceasta poate fi recuperată.
Diferența dintre constatarea unei pagube și recuperarea efectivă a banilor este esențială. Faptul că prejudiciul există nu îi permite automat angajatorului să facă orice reținere salarială consideră necesară.
Când răspunde salariatul pentru prejudiciul produs firmei?
Salariatul poate răspunde patrimonial atunci când produce angajatorului o pagubă materială, din vina sa și în legătură cu munca, potrivit art. 254 din Codul muncii.
Asta înseamnă că simpla existență a unei pierderi în contabilitatea firmei nu este suficientă. Trebuie să existe o legătură între conduita salariatului, atribuțiile sale de serviciu și prejudiciul produs.
Codul muncii exclude expres anumite situații. Salariatul nu răspunde pentru pagubele provocate de forță majoră, de cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate sau pentru pierderile care se încadrează în riscul normal al serviciului.
De exemplu, faptul că un echipament s-a defectat în timp ce era utilizat de un angajat nu înseamnă că valoarea lui poate fi imputată acestuia. Trebuie analizat dacă paguba a fost efectiv produsă din vina salariatului.
Poți reține direct prejudiciul din salariul angajatului?
Nu, angajatorul nu poate decide unilateral o reținere din salariu doar pentru că apreciază că salariatul a produs o pagubă.
Art. 169 din Codul muncii pornește de la regula că nicio reținere salarială nu poate fi efectuată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. În cazul daunelor produse angajatorului, textul protejează salariul împotriva unor rețineri stabilite unilateral.
În paralel, art. 254 permite angajatorului să încerce recuperarea prejudiciului prin acordul părților. Cele două situații trebuie diferențiate.
Dacă salariatul recunoaște situația și acceptă recuperarea în condițiile legii, poate fi utilizată procedura amiabilă. Dacă nu există acord, simpla decizie internă a firmei nu transformă suma pretinsă într-o reținere salarială permisă.
Cum poate fi recuperată paguba?
Angajatorul poate întocmi o notă de constatare și evaluare a pagubei și poate solicita salariatului recuperarea prejudiciului prin acord.
Codul muncii stabilește însă două limite clare pentru această variantă:
- termenul prevăzut pentru recuperarea prin acord nu poate fi mai mic de 30 de zile de la comunicarea notei de constatare;
- valoarea pagubei recuperate prin această procedură nu poate depăși echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Acordul salariatului este necesar. Procedura nu trebuie tratată ca o simplă formalitate prin care angajatorul stabilește singur prejudiciul și începe automat reținerile. Dacă paguba depășește limita legală sau salariatul contestă existența ori valoarea prejudiciului, recuperarea nu poate fi realizată în baza notei de constatare.
Cât poate fi reținut lunar din salariu?
Chiar și atunci când există baza legală pentru recuperarea prejudiciului, Codul muncii limitează valoarea reținerilor lunare.
Potrivit art. 257, ratele destinate acoperirii daunelor nu pot depăși o treime din salariul lunar net al salariatului.
Dacă salariatul are și alte rețineri, totalul acestora nu poate depăși jumătate din salariul net. Aceeași limită generală rezultă și din art. 169 alin. (4) Codul muncii.
Cu alte cuvinte, existența unei datorii față de angajator nu permite firmei să lase salariatul fără salariu până când prejudiciul este acoperit.
Poate contractul de muncă să prevadă anticipat cât plătește salariatul dacă produce o pagubă?
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin Hotărârea prealabilă nr. 19/2019 că o clauză inserată în contractul individual de muncă sau într-un act adițional, prin care este evaluată anticipat paguba produsă angajatorului, este interzisă și sancționată cu nulitatea.
Pentru angajator, soluția corectă nu este introducerea unei „amenzi” contractuale pentru o greșeală viitoare, ci constatarea concretă a prejudiciului atunci când acesta apare urmată de utilizarea mecanismelor prevăzute de Codul muncii.
Ce se întâmplă dacă salariatul pleacă din firmă înainte de recuperarea prejudiciului?
Încetarea contractului individual de muncă nu stinge obligația de despăgubire.
Art. 258 din Codul muncii reglementează situația în care raportul de muncă încetează înainte ca prejudiciul să fie recuperat integral. Dacă există un titlu executoriu și persoana se angajează în altă parte sau devine funcționar public, recuperarea poate continua în condițiile prevăzute de lege la noul angajator.
Dacă persoana nu mai este încadrată în muncă, Codul muncii permite urmărirea bunurilor acesteia potrivit regulilor de executare silită.
Ce ar trebui să faci concret dacă un angajat produce o pagubă?
- stabilește concret paguba, împrejurările în care s-a produs și legătura cu activitatea salariatului;
- verifică dacă există vinovăția salariatului și dacă nu este vorba despre riscul normal al activității ori despre o cauză pentru care acesta nu răspunde;
- dacă urmărești recuperarea amiabilă, folosește procedura notei de constatare și evaluare și obține acordul salariatului;
- respectă limitele privind valoarea recuperată și cuantumul reținerilor lunare.
Codul muncii oferă angajatorului instrumente pentru recuperarea prejudiciului, dar acestea trebuie utilizate în condițiile prevăzute de lege.
