Dacă ai o sumă în euro, dolari sau altă valută care trebuie folosită la calculul unui impozit, nu există un singur curs valutar valabil pentru toate situațiile fiscale. Codul fiscal pornește de la o regulă generală, dar stabilește numeroase excepții: uneori contează cursul BNR din ziua încasării sau plății, alteori cursul mediu anual, cursul de la sfârșitul unei perioade sau cursul valabil la exigibilitatea TVA.
De aceea, întrebarea corectă nu este doar „care este cursul BNR?”, ci pentru ce obligație fiscală trebuie făcută conversia?
Impozitele și declarațiile fiscale se exprimă în lei
Regula de bază apare la art. 9 din Codul fiscal. Impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii se plătesc în moneda națională, iar sumele înscrise în declarațiile fiscale se exprimă tot în lei.
Dacă venitul, cheltuiala sau o altă sumă relevantă fiscal este exprimată în valută, trebuie făcută conversia.
Pentru situațiile pentru care Codul fiscal nu stabilește o regulă specială, art. 9 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal prevede utilizarea cursului de schimb de la data la care suma este primită sau plătită.
Iar cursul de referință este, potrivit alin. (4), cursul comunicat de Banca Națională a României valabil pentru data respectivă.
Când se folosește cursul mediu, nu cursul dintr-o anumită zi?
Există situații în care Codul fiscal cere expres o medie a cursurilor de schimb.
Un exemplu este activitatea desfășurată într-un stat străin și pentru care contabilitatea activității este ținută în moneda statului respectiv. În această situație, art. 9 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal prevede conversia profitului impozabil sau a venitului net din activități independente și a impozitului plătit în străinătate utilizând media cursurilor de schimb pentru perioada la care se referă acestea.
O regulă apropiată apare pentru persoanele fizice rezidente care folosesc creditul fiscal pentru impozitul plătit în străinătate. Art. 131 alin. (6) din Codul fiscal stabilește că sumele în valută se transformă folosind cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru anul în care a fost realizat venitul.
Așadar, pentru un venit din străinătate realizat pe parcursul unui an nu este corect să alegi automat cursul din 31 decembrie sau din ziua în care completezi declarația.
La TVA se aplică o regulă diferită
Pentru TVA există o regulă specială, prevăzută de art. 290 din Codul fiscal.
Dacă baza de impozitare a unei operațiuni, alta decât importul, este exprimată în valută, cursul relevant este cel valabil la data la care intervine exigibilitatea TVA.
Codul permite, în condițiile sale, folosirea:
- ultimului curs comunicat de BNR;
- ultimului curs publicat de Banca Centrală Europeană;
- cursului utilizat de banca prin care se efectuează decontările, dacă acesta este prevăzut în contract.
Pentru importurile de bunuri, art. 290 alin. (1) din Codul fiscal trimite la regulile europene privind determinarea valorii în vamă.
Normele metodologice precizează și că, în sensul regulii TVA, ultimul curs comunicat de BNR este cursul comunicat în ziua anterioară și valabil pentru operațiunile din ziua următoare.
Ce se întâmplă dacă ai o factură de avans în euro?
În materia TVA, cursul folosit pentru avans nu se recalculează atunci când operațiunea este finalizată.
Dacă factura de avans a fost emisă înainte de livrarea bunului sau prestarea serviciului, Normele metodologice prevăd că acel curs rămâne neschimbat la regularizarea operațiunii.
La fel, dacă avansul a fost încasat înainte de emiterea facturii, cursul utilizat la data încasării avansului se păstrează la regularizare.
Cum transformi în lei un plafon fiscal exprimat în euro?
Nici aici nu există o regulă unică. Trebuie verificat articolul care stabilește plafonul, deoarece Codul fiscal poate indica expres cursul și momentul de referință.
De exemplu, pentru persoanele care desfășoară activități la normă de venit, plafonul de 25.000 euro prevăzut de art. 69 alin. (9) din Codul fiscal se transformă folosind cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru anul în care au fost realizate veniturile.
În cazul plafoanelor pentru deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării, art. 40^2 alin. (4) din Codul fiscal folosește cursul BNR comunicat pentru ultima zi a trimestrului sau a anului fiscal, după caz.
Cursul din contract este întotdeauna cursul fiscal?
Nu. Părțile pot stabili contractual modul în care își decontează obligațiile în valută, dar asta nu înseamnă că acel curs devine automat cursul utilizat pentru orice calcul fiscal.
TVA este un exemplu în care Codul permite folosirea cursului unei bănci comerciale pentru decontări, dacă alegerea este menționată în contract. În alte situații, Codul fiscal aplicabil poate cere expres cursul BNR sau un curs mediu anual.
Ce trebuie să verifici înainte să faci conversia unei sume în valută?
- ce impozit, taxă sau plafon calculezi;
- dacă există o regulă specială în articolul aplicabil;
- data sau perioada la care legea cere raportarea;
- sursa cursului: BNR, BCE sau, în cazurile permise, banca utilizată pentru decontare.
Codul fiscal are o regulă generală de conversie, dar există numeroase excepții.