O factură nu poate fi „stornată” doar pentru că emitentul vrea să o elimine din evidență sau pentru că nu a fost încasată. Codul fiscal face referire la corectarea facturilor, iar situațiile diferă în funcție de motiv: factura a fost emisă greșit sau, după emitere, a intervenit un eveniment care permite reducerea bazei de impozitare.
Regulile principale se găsesc la art. 287 și art. 330 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Factura este greșită și nu a fost trimisă clientului
Dacă factura nu a fost transmisă beneficiarului, art. 330 alin. (1) lit. a) permite anularea acesteia și emiterea unei facturi noi.
Situația se schimbă dacă documentul a fost deja transmis clientului.
Cum corectezi o factură deja transmisă
O factură transmisă beneficiarului nu se șterge pur și simplu.
Potrivit art. 330 alin. (1) lit. b), corectarea se poate face printr-un document care cuprinde informațiile din factura inițială cu valori negative și informațiile corecte sau prin emiterea separată a unei facturi corecte și a unei facturi cu valorile negative aferente documentului inițial.
Factura de corecție trebuie să permită identificarea facturii inițiale, inclusiv prin număr și dată.
Când se poate emite o factură cu minus după o operațiune
Factura inițială poate să fi fost corectă, dar ulterior să apară un eveniment care permite reducerea bazei de TVA.
Art. 287 din Codul fiscal acoperă, între altele, situații precum:
- desființarea totală sau parțială a unui contract pentru care s-a facturat un avans, înainte de livrare sau prestare;
- refuzuri privind cantitatea, calitatea ori prețul sau desființarea contractului în condițiile prevăzute de lege;
- reduceri de preț acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
În aceste cazuri, art. 330 alin. (2) prevede emiterea unei facturi cu valori negative atunci când baza de impozitare se reduce.
Returul bunurilor poate duce la o factură cu minus?
Da, dacă returul este legat de una dintre situațiile în care Codul fiscal permite reducerea bazei de impozitare.
Normele de aplicare precizează că restituirea bunurilor ca urmare a desființării contractului nu reprezintă o nouă livrare de la cumpărător către vânzător.
Pentru servicii există însă o limită: în cazul desființării contractului, reducerea bazei privește serviciile care nu au fost prestate.
Poți storna factura dacă clientul nu plătește?
Simplul fapt că o factură a rămas neîncasată nu permite automat emiterea unei facturi cu minus.
Art. 287 lit. d) reglementează separat anumite situații în care contravaloarea facurilor nu mai poate fi încasată, inclusiv intrarea beneficiarului în faliment sau aplicarea unui plan de reorganizare confirmat de instanță prin care creanța creditorului este modificată ori eliminată.
Neplata, prin ea însăși, nu este suficientă.
Ce se întâmplă dacă clientul este radiat după emiterea facturii
Dacă bunurile au fost livrate sau serviciile prestate, radierea ulterioară a clientului nu anulează factura și nu reprezintă, singură, un motiv de stornare.
Pentru TVA, art. 287 lit. d) leagă ajustarea de situațiile expres prevăzute de lege, precum intrarea beneficiarului în faliment. Dacă radierea a intervenit după o procedură de faliment, momentul relevant pentru ajustarea TVA este cel stabilit de regula privind falimentul, nu simpla dată a radierii.
Pentru firmele plătitoare de impozit pe profit există o regulă separată. Art. 25 alin. (4) lit. h) tratează anumite situații în care pierderea rezultată din scoaterea creanței din evidență poate fi deductibilă, inclusiv în cazul unui debitor lichidat fără succesor.
Această regulă privește impozitul pe profit, nu stornarea facturii și nici automat ajustarea TVA.
Înainte de emiterea unei facturi cu minus trebuie identificat, așadar, temeiul concret: o eroare a facturii inițiale sau un eveniment ulterior pentru care Codul fiscal permite corectarea.
Dacă ai nevoie de servicii contabile sau fiscale pentru corectarea documentelor firmei, poți solicita oferte de la experții Contopia.
