Salariul neplătit poate fi solicitat în instanță, iar întârzierea plății poate atrage despăgubiri și amenzi pentru angajator. De asemenea, salariatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Când trebuie plătit salariul?
Salariul se plătește cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Legea nu prevede o dată anume pentru plata salariului. Dacă documentele aplicabile prevăd plata pe data de 15 a lunii, aceasta este scadența care trebuie respectată.
Salariul neplătit: ITM sau instanță?
În cazul neplății salariului, angajatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă și, totodată, se poate adresa instanței cu o cerere deobligare a angajatorului la plată. Sesizarea ITM nu este o condiție pentru introducerea acțiunii în instanță.
ITM verifică respectarea legislației muncii și poate aplica sancțiunile prevăzute de lege (spre exemplu, amenda). Sancțiunea aplicată angajatorului de către ITM nu se confundă cu plata salariului restant.
Cererea pentru plata salariilor se adresează instanței în a cărui circumscripție salariatul are domiciliul, reședința sau locul de muncă. Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru.
Sancțiunea aplicată de ITM are caracter administrativ, de natură contravențională, și urmărește sancționarea conduitei angajatorului care nu respectă obligația de plată a salariului. Cererea adresată instanței are un scop diferit: recuperarea salariului neachitat. Cele două demersuri pot fi cumulate și solicitate în paralel, deoarece aplicarea unei amenzi nu înlocuiește obligația angajatorului de a plăti drepturile salariale restante.
În cât timp poți cere salariile restante?
Termenul de prescripție este de trei ani de la data la care salariul trebuia plătit. Pentru restanțe din mai multe luni, termenul se calculează separat pentru fiecare scadență.
Încetarea contractului de muncă nu înlătura obligația angajatorului de a plăti salariile datorate. Acestea pot fi solicitate și după plecarea din firmă, cu respectarea termenului de prescripție.
Ce documente justificative sunt necesare?
Contractul de muncă, actele adiționale, extrasele bancare și eventuala corespondență dintre angajator și salariat, fluturașii de salariu și orice alte documente privind sumele datorate pot ajuta la clarificarea situației.
În conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului. Plata salariului se dovedește prin state de plată semnate sau prin alte documente care confirmă efectuarea plății către salariat.
Ce amendă riscă firma pentru întârzierea salariului?
Depășirea cu mai mult de o lună a datei de plată poate atrage o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul.
Codul muncii prevede o excepție de la această sancțiune pentru angajatorii aflați sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Excepția nu are însă ca efect ștergerea datoriei. Angajatorul este obligat în continuare să achite salariile restante însă regimul juridic al acestei creanțe este diferit în cadrul procedurii insolvenței.
Salariatul poate primi și despăgubiri?
Întârzierea nejustificată sau neplata salariului poate obliga angajatorul să repare prejudiciul produs salariatului. Pe lângă salariile restante, pot fi cerute despăgubiri, iar condițiile acordării și întinderea prejudiciului se analizează în cazul concret.
Pentru firmă, neachitarea la timp a salariului afectează încrederea oamenilor și pot aduce costuri suplimentare. Plata salariilor trebuie, așadar, să rămână o prioritate în gestionarea banilor firmei, inclusiv în perioadele dificile.
