Blog Articol

Registrul de evidență fiscală la PFA: ce este și cine îl completează

c (72).jpg

Registrul de evidență fiscală este documentul folosit pentru stabilirea venitului net anual al unui PFA atunci când venitul se determină în sistem real. Dacă PFA-ul este impozitat la normă de venit, registrul se completează doar în partea referitoare la venituri.

La ce folosește Registrul de evidență fiscală?

Registrul ajută la stabilirea venitului care va fi impozitat. Pentru PFA-urile în sistem real, art. 68 alin. (8) din Codul fiscal prevede expres obligația completării acestuia în vederea determinării venitului net anual.

În sistem real, venitul net se calculează scăzând cheltuielile deductibile din venitul brut conform normelor fiscale, iar registrul servește la centralizarea și organizarea tuturor acestor date.

Nu trebuie confundat cu Registrul-jurnal de încasări și plăți. Acesta din urmă are în vedere sumele efectiv încasate și plătite, inclusiv operațiuni care nu reprezintă venituri impozabile sau cheltuieli deductibile.

Ce se întâmplă dacă PFA-ul este la normă de venit?

Regula este mai simplă: se completează numai partea referitoare la venituri.

Art. 69 alin. (8) din Codul fiscal prevede că persoanele pentru care venitul net este determinat pe baza normelor de venit trebuie să completeze partea de venituri din Registrul de evidență fiscală.

Cine completează registrul?

Obligația legală aparține contribuabilului, adică titularului PFA. Dacă evidența este gestionată cu ajutorul unui contabil, acesta poate întocmi efectiv registrul în cadrul serviciilor prestate.

Chiar și în această situație, titularul trebuie să transmită documentele și informațiile necesare pentru ca veniturile și, în sistem real, cheltuielile să fie evidențiate corect.

De aceea, este necesar ca în contractul încheiat cu contabilul să fie stipulat clar dacă serviciul include și întocmirea Registrului de evidență fiscală.

Registrul înlocuiește Declarația unică?

Nu. Registrul și Declarația unică au roluri diferite. Registrul este o evidență folosită pentru stabilirea informațiilor fiscale, în timp ce Declarația unică este documentul prin care contribuabilul declară obligațiile fiscale.

Vezi toate materialele