Declarația 110 permite regularizarea impozitului reținut la sursă peste suma legal datorată, după restituirea diferenței către beneficiarul venitului. Formularul este reglementat prin OPANAF nr. 2779/2017.
Cine depune D110?
Declarația se depune de către plătitorul venitului, de exemplu societatea care a efectuat reținerea. Potrivit art. 170 din Codul de procedură fiscală, beneficiarul solicită plătitorului restituirea impozitului reținut în plus, în termenul legal de prescripție.
Dacă plătitorul nu mai există sau se află în insolvență, beneficiarul solicită restituirea direct organului fiscal competent, prin procedura distinctă prevăzută de OPANAF nr. 1760/2018.
Cum funcționează regularizarea?
Plătitorul restituie diferența beneficiarului, apoi regularizează suma cu obligațiile fiscale de același tip din perioada fiscală în care a efectuat restituirea.
Dacă impozitul datorat pentru perioada respectivă depășește suma restituită, rezultă o diferență de plată la buget. Dacă suma restituită este mai mare, rezultă o diferență de recuperat, iar D110 poate avea și rol de cerere de restituire.
Recuperarea de la buget respectă regulile de compensare și restituire. Dacă există obligații restante, acestea se compensează în condițiile legii înainte de restituirea diferenței rămase.
Pentru ce perioadă și în ce termen se depune?
D110 privește perioada fiscală în care banii au fost restituiți beneficiarului. Declarația poate fi depusă și ulterior, în cadrul termenului de prescripție.
Conform art. 219 din Codul de procedură fiscală, dreptul de a cere restituirea se prescrie în cinci ani, calculați de la 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut acest drept.
Cum se transmite și ce declarații se corectează?
Formularul se completează cu programul de asistență ANAF și se transmite electronic.
Pentru impozitul regularizat potrivit art. 170 din Codul de procedură fiscală, plătitorul nu depune o declarație rectificativă de impunere pentru obligația inițială.
