În mod obișnuit, demisia conduce la încetarea contractului după expirarea termenului de preaviz. Codul muncii prevede însă și o excepție importantă: salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, potrivit art. 81 alin. (8).
Asta nu înseamnă că orice nemulțumire față de angajator permite plecarea imediată. Trebuie să existe o obligație contractuală neîndeplinită.
Când poate demisiona salariatul fără preaviz?
Situația trebuie analizată prin raportare la obligațiile asumate de angajator prin contractul de muncă.
Contractul individual conține elemente precum salariul, locul muncii, funcția, programul și alte drepturi stabilite între părți. Dacă angajatorul nu respectă obligațiile asumate prin acest document, art. 81 alin. (8) îi permite salariatului să demisioneze fără să mai parcurgă perioada obișnuită de preaviz.
Un exemplu evident poate fi neplata drepturilor salariale asumate prin contract. Pot exista însă și alte situații, în funcție de conținutul concret al contractului și de obligația încălcată.
Nu este suficient ca salariatul să invoce generic că nu mai este mulțumit de condițiile de muncă. Dacă apare un litigiu, contează ce obligație contractuală nu a fost respectată și dacă aceasta poate fi dovedită.
Angajatorul trebuie să accepte demisia?
Nu. Demisia este un act unilateral al salariatului. Art. 81 alin. (1) o definește ca notificarea scrisă prin care salariatul comunică încetarea contractului. Angajatorul nu trebuie să își dea acordul.
Mai mult, art. 81 alin. (2) obligă angajatorul să înregistreze demisia. Dacă refuză, salariatul poate face dovada transmiterii acesteia prin orice mijloace de probă.
Tocmai de aceea, comunicarea trebuie făcută într-o formă care poate fi ulterior demonstrată.
Salariatul trebuie să explice de ce demisionează?
În cazul demisiei obișnuite, salariatul nu este obligat să își motiveze decizia. Codul muncii spune expres acest lucru la art. 81 alin. (3).
Dacă însă salariatul invocă art. 81 alin. (8) și pleacă fără preaviz, este prudent ca notificarea să indice obligația contractuală pe care consideră că angajatorul nu a respectat-o. Altfel, poate deveni dificil de explicat ulterior de ce nu a fost respectat termenul de preaviz.
Codul muncii nu impune o formulă specială pentru o astfel de notificare, dar forma scrisă este obligatorie pentru demisie.
Care este preavizul dacă nu există motiv pentru plecarea imediată?
Preavizul este cel stabilit în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv aplicabil.
Codul muncii stabilește însă limite maxime:
- 20 de zile lucrătoare pentru funcțiile de execuție;
- 45 de zile lucrătoare pentru funcțiile de conducere.
Pe durata preavizului, contractul continuă să producă toate efectele, inclusiv obligația salariatului de a presta munca și obligația angajatorului de a acorda drepturile corespunzătoare.
Angajatorul poate renunța total sau parțial la preaviz, caz în care contractul încetează mai devreme.
Ce trebuie verificat înainte de o demisie fără preaviz?
- ce obligație concretă din contract nu a fost respectată;
- dacă încălcarea și comunicările dintre părți pot fi dovedite;
- dacă notificarea de demisie indică limpede faptul că este invocat art. 81 alin. (8);
- data la care notificarea a ajuns la angajator.
Demisia fără preaviz este o excepție utilă, dar nu dă posibilitatea salariatului de a pleca oricând, fără nicio justificare. Atunci când condițiile art. 81 alin. (8) nu sunt îndeplinite, rămân aplicabile regulile obișnuite privind preavizul.
