CFR înseamnă Cost and Freight, adică „cost și navlu”. Navlul este prețul transportului cu nava. Vânzătorul contractează și plătește transportul până la portul de destinație convenit. Regula Incoterms® 2020 se folosește numai pentru transportul maritim sau pe căi navigabile interioare.
Cine suportă riscul pe mare
Cumpărătorul preia, de regulă, riscul pierderii sau deteriorării mărfii când aceasta este pusă la bord în portul de expediere, deși transportul este plătit de vânzător.
De exemplu, o firmă din România cumpără echipamente „CFR Constanța, Incoterms® 2020”, expediate din Shanghai. Vânzătorul plătește navlul până la Constanța, dar riscul trece la cumpărător când echipamentele sunt puse la bord în Shanghai. O avarie produsă ulterior pe mare intră, de regulă, în riscul cumpărătorului.
Ce cheltuieli revin fiecărei părți
Vânzătorul suportă costurile aducerii și încărcării mărfii pe navă, navlul până la portul de destinație și formalitățile de export, cu taxele aferente, când sunt necesare. Acesta trebuie să furnizeze și documentul obișnuit de transport, care îi permite cumpărătorului să primească marfa la destinație.
Cumpărătorul se ocupă de formalitățile de tranzit și import și plătește taxele aferente, după caz. Transportul de la portul de destinație la depozitul propriu îi revine, în mod obișnuit. Vânzătorul plătește și costurile de tranzit puse în sarcina sa prin contractul de transport.
Costul descărcării depinde de contractul de transport.
Transportul plătit include și asigurare?
CFR nu obligă vânzătorul să încheie o asigurare pentru marfă. Cumpărătorul poate încheia o poliță care să acopere riscurile pe care le preia. La CIF, vânzătorul are și obligația de a contracta asigurarea, în condițiile acelei reguli.
Ce trebuie precizat în contract
După „CFR” se indică portul de destinație. Trebuie stabilite clar și portul de expediere, punctul exact din portul de destinație până la care este plătit transportul și data sau perioada încărcării.
Dacă i s-a lăsat cumpărătorului opțiunea de a alege momentul expedierii sau a punctul de primire, acesta trebuie să anunțe vânzătorul din timp. Lipsa notificării poate duce la preluarea riscului de la data convenită ori de la sfârșitul perioadei convenite pentru expediere.
Pentru transportul care combină mai multe mijloace, mai ales când marfa este predată transportatorului într-un terminal de containere, ICC recomandă CPT.
Într-o ofertă CFR, transportul până la port este plătit de vânzător, iar riscul călătoriei revine, de regulă, cumpărătorului. Descărcarea, asigurarea și importul trebuie analizate separat.