Proiectul privind Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate nu interzice automat pășunatul, cositul și activitățile agricole tradiționale și nu schimbă regimul tuturor pajiștilor private din România. Impactul concret depinde de amplasarea terenului, de categoria în care este inclusă zona și de măsurile de conservare stabilite pentru fiecare suprafață.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat proiectul în consultare publică la 3 august 2026. Documentul trebuie privit împreună cu regulile introduse prin OUG nr. 25/2026 și cu metodologia aprobată prin Ordinul nr. 1.066/2026.
Ce propune Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate
Proiectul propune includerea într-un catalog oficial a zonelor considerate importante pentru conservarea biodiversității.
Potrivit referatului de aprobare publicat de Ministerul Mediului, această primă etapă cuprinde 472 de zone, care acoperă aproximativ 2,54% din suprafața terestră a României. Este inclusă și o zonă marină reprezentând aproximativ 0,16% din regiunea biogeografică a Mării Negre.
Cele mai multe suprafețe propuse beneficiază deja de o formă ridicată de protecție. Catalogul include, printre altele:
- zonele de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale;
- zonele strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării;
- rezervații, monumente ale naturii, păduri virgine și cvasivirgine;
- anumite păduri proprietate publică a statului, acceptate de Romsilva.
Ministerul Mediului precizează că proprietățile private își păstrează regimul juridic actual. Proiectul nu transformă, prin simpla sa publicare, toate pajiștile sau pășunile din România în terenuri pe care activitățile agricole sunt interzise.
Vor mai putea fi pășunate și cosite pajiștile incluse?
OUG nr. 25/2026 a introdus expres posibilitatea ca zonele prioritare pentru biodiversitate să fie administrate în regim de management activ. În aceste zone sunt permise pășunatul, cositul și celelalte activități tradiționale desfășurate pe pășuni și pajiști.
Regimul de management activ a fost prevăzut tocmai pentru situațiile în care menținerea habitatelor depinde de continuarea unor activități umane. Abandonarea cositului sau a pășunatului poate afecta anumite pajiști seminaturale la fel de mult ca exploatarea excesivă.
Activitățile nu vor putea fi însă desfășurate fără nicio limită. Formularul tehnic al fiecărei zone poate stabili perioade de cosit, niveluri de încărcare cu animale sau alte măsuri necesare conservării habitatului.
Ce înseamnă regimul de nonintervenție
Regimul de nonintervenție este diferit de managementul activ și presupune restricții mult mai severe.
În zonele de nonintervenție, regula este limitarea activităților umane, cu excepțiile prevăzute expres de legislație. Totuși, proiectul actual include în principal suprafețe care aveau deja un regim ridicat de protecție, precum zone strict protejate, rezervații sau păduri virgine.
Simpla constatare că o parcelă este menționată într-o arie mai largă nu este suficientă. Trebuie verificată delimitarea GIS exactă și regimul atribuit suprafeței respective.
Este necesar acordul proprietarului?
Acordul proprietarului nu este cerut în toate situațiile.
Unele suprafețe intră în catalog pentru că fac deja parte din categorii de protecție recunoscute de lege, cum sunt zonele de protecție strictă din parcuri, rezervațiile sau pădurile virgine.
Pentru alte suprafețe identificate suplimentar potrivit metodologiei, desemnarea se face, după caz, cu acordul proprietarului, al unității administrativ-teritoriale ori al administratorului bunului aparținând statului. În proiectul actual, Romsilva și-a exprimat acordul pentru includerea anumitor păduri proprietate publică a statului.
Un proprietar de pajiște nu ar trebui să pornească nici de la ideea că includerea este întotdeauna posibilă fără acordul său, nici de la presupunerea că acordul său este obligatoriu pentru orice suprafață. Răspunsul depinde de categoria în care se află deja terenul.
Cum verifici dacă o pajiște este inclusă
Verificarea trebuie făcută la nivelul parcelei, nu doar după denumirea comunei sau a ariei protejate.
Ca proprietar sau fermier, ar trebui să verifici:
- numărul cadastral și poziția exactă a parcelei în raport cu limitele GIS;
- dacă zona are regim de management activ sau de nonintervenție;
- măsurile de conservare din formularul de fundamentare;
- restricțiile deja existente prin planul de management al ariei protejate.
Link direct către proiectul de ordin supus dezbaterii publice:
https://mmediu.ro/transparenta/proiecte-acte-normative/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-catalogului-national-al-zonelor-prioritare-pentru-biodiversitate/?download=43382
Pagina oficială a Ministerului Mediului, care cuprinde și referatul de aprobare, fișele tehnice și datele GIS:
https://mmediu.ro/transparenta/proiecte-acte-normative/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-catalogului-national-al-zonelor-prioritare-pentru-biodiversitate/
