Dacă primești bani de la părinți cu titlu de donație, nu plătești impozit pe venit pentru suma primită, indiferent că banii sunt folosiți pentru cumpărarea unei locuințe, a unei mașini sau pentru alte cheltuieli personale. Codul fiscal include expres sumele și bunurile primite prin donație între veniturile neimpozabile.
Problema apare atunci când suma este importantă și trebuie să poți demonstra de unde provin banii și de ce au fost transferați. O sumă cu sursă neidentificată poate avea un tratament fiscal complet diferit.
Există un plafon până la care părinții îți pot da bani fără impozit?
Codul fiscal nu stabilește un plafon valoric pentru neimpozitarea donației.
Art. 62 lit. p) din Codul fiscal spune că sumele sau bunurile, inclusiv titlurile de valoare și aurul de investiții, primite cu titlu de moștenire ori donație sunt venituri neimpozabile.
Așadar, din perspectiva impozitului pe venit, nu există o regulă de tipul „până la 10.000 de euro nu se plătește impozit, iar peste această sumă se plătește”.
Dacă un părinte îi donează copilului 20.000 de lei sau 200.000 de lei, regula fiscală de bază este aceeași: donația nu reprezintă venit impozabil pentru beneficiar, dacă transferul este în realitate o donație.
Trebuie plătit CASS pentru banii primiți?
Nu. Donația nu intră nici în categoriile de venituri pentru care se datorează CASS.
Art. 155 din Codul fiscal enumeră veniturile supuse contribuției de sănătate, printre care salariile, activitățile independente, drepturile de proprietate intelectuală, chiriile, investițiile și veniturile din alte surse.
Sumele neimpozabile primite prin donație potrivit art. 62 lit. p) din Codul fiscal nu sunt incluse în această listă.
Asta înseamnă că o donație de la părinți nu se cumulează nici cu dividendele, dobânzile sau alte venituri pentru stabilirea plafoanelor CASS.
Trebuie declarată donația prin Declarația unică?
Simplul fapt că primești o donație neimpozabilă nu generează obligația de a calcula impozit pe venit prin Declarația unică.
Donația este exclusă de Codul fiscal din categoria veniturilor impozabile. Nu trebuie confundată cu dividendele, chiriile sau alte venituri pentru care persoana fizică poate avea obligații declarative.
Asta nu înseamnă însă că documentele privind transferul nu mai sunt importante.
Mai ales pentru sumele mari, întrebarea relevantă poate deveni ulterior nu „ai declarat donația?”, ci „poți demonstra că banii provin într-adevăr dintr-o donație?”
Este suficient să scrie „donație” la transferul bancar?
Mențiunea din ordinul de plată ajută la identificarea operațiunii, dar nu trebuie confundată cu dovada completă a naturii juridice a transferului.
Codul de procedură fiscală permite organului fiscal să utilizeze înscrisuri și alte mijloace de probă pentru stabilirea situației fiscale reale și să solicite informații contribuabilului sau altor persoane.
Extrasul bancar poate demonstra că o anumită sumă a plecat din contul părintelui și a ajuns în contul copilului. Pentru stabilirea motivului transferului pot deveni relevante și alte documente.
Codul civil are, în plus, propriile reguli privind forma donației. Regula generală de la art. 1.011 este încheierea donației prin înscris autentic, cu excepțiile prevăzute de același articol.
Dar de unde apare pragul de 25.000 de lei?
Pragul de 25.000 de lei nu este un plafon fiscal pentru donații.
El apare în Codul civil, la regulile privind darul manual. Art. 1.011 alin. (4) din Codul civil permite ca bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 de lei să facă obiectul unui dar manual, încheiat prin acordul părților și predarea bunului.
Această regulă privește forma juridică a unei anumite categorii de donații, nu impozitul pe venit.
De aceea, ar fi greșit să spui că „donațiile de până la 25.000 de lei sunt neimpozabile”. Din perspectiva Codului fiscal, art. 62 lit. p) nu stabilește o asemenea limită.
Pentru transferurile de bani importante trebuie verificată separat și forma juridică potrivită donației.
Ce se întâmplă dacă ANAF nu poate identifica proveniența banilor?
Aici situația se schimbă radical.
Art. 117 din Codul fiscal prevede că veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată se impozitează cu o cotă de 70%, aplicată bazei impozabile ajustate. Organul fiscal stabilește prin decizie și impozitul, și eventualele accesorii.
Regula nu înseamnă că ANAF taxează cu 70% orice transfer primit de la părinți. Problema apare atunci când o creștere de patrimoniu nu poate fi explicată și susținută prin probe.
Poate ANAF verifica astfel de sume?
Da. Codul de procedură fiscală permite verificarea situației fiscale personale a unei persoane fizice.
Art. 138 din Codul de procedură fiscală prevede că ANAF poate analiza ansamblul situației fiscale personale, inclusiv fluxurile de trezorerie și elementele patrimoniale, și poate compara veniturile declarate cu veniturile estimate pe baza situației reale.
În plus, instituțiile de credit pot furniza organului fiscal informații privind rulajele și soldurile conturilor în condițiile Codului de procedură fiscală.
Asta nu face transferurile între părinți și copii impozabile. Înseamnă doar că, atunci când proveniența unei sume devine relevantă într-o verificare, trebuie să poată fi explicată.
Ce merită păstrat când primești o sumă importantă de la părinți?
- documentul din care rezultă natura transferului, întocmit în forma cerută de lege pentru situația respectivă;
- documentele bancare care arată traseul banilor;
- informațiile care identifică donatorul și suma primită;
- documentele relevante privind proveniența fondurilor, dacă acestea devin necesare într-o verificare fiscală.
În concluzie, banii primiți de la părinți printr-o donație reală nu devin venit impozabil doar pentru că suma este mare. Riscul fiscal apare atunci când proveniența banilor și natura transferului nu pot fi demonstrate, motiv pentru care documentarea operațiunii este foarte importantă.
