Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă sumele obținute din valorificarea creațiilor de la opere literare, artistice și științifice până la programe software, invenții, mărci sau alte asemenea drepturi protejate. În România, aceste venituri au un regim fiscal distinct, iar în anul 2026 se aplică impozit pe venit în cotă unică și, după caz, contribuții sociale (pensie și sănătate) în funcție de nivelul veniturilor realizate.
Mai jos prezentăm modul de impozitare, obligațiile de calcul și plată ale impozitului și contribuțiilor, plafoanele și valorile relevante în 2026, mecanismul declarativ.
1. Impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
Impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală este în cotă fixă de 10%, aplicată asupra venitului net impozabil.
Venitul net impozabil se calculează de regulă prin deducerea unei cote forfetare de 40% drept cheltuieli din venitul brut obținut. Cu alte cuvinte, 40% din încasările brute din drepturi de autor sunt considerate cheltuieli deductibile (forfetare) neimpozabile, impozitul de 10% aplicându-se doar la restul de 60% din venit (venitul net).
Alternativ, contribuabilul poate opta pentru determinarea venitului net în sistem real, adică pe baza evidenței contabile a veniturilor și cheltuielilor efective (în locul cotei forfetare). În ambele cazuri însă, cota de impozit rămâne 10% din venitul net.
2. Contribuția de asigurări sociale (CAS – pensia)
CAS este contribuția pentru sistemul public de pensii și este în cotă de 25%. Și această contribuție devine obligatorie doar dacă veniturile nete anuale cumulate din drepturile de proprietate intelectuală (și eventual alte activități independente) depășesc un anumit plafon.
Pentru 2026, plafoanele relevante pentru CAS sunt:
- sub 12 salarii minime brute pe an: nu se datorează CAS;
- între 12 și 24 salarii minime brute: se datorează CAS la o bază echivalentă cu 12 salarii minime pe țară;
- peste 24 salarii minime brute: se datorează CAS la o bază echivalentă cu 24 salarii minime pe țară.
Prevederile legale reglementează și câteva exceptări de la plata CAS pentru veniturile obținute din drepturile de proprietate intelectuală, respectiv:
- persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care au calitatea de pensionari;
- persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor.
Încadrarea în plafoanele relevante se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în anul pentru care se datorează contribuția.
3. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS - sănătatea)
CASS este contribuția destinată sistemului public de sănătate și este în cotă de 10%. Această contribuție devine obligatorie pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală doar dacă veniturile nete anuale cumulate depășesc un anumit plafon legal. Plafonul este stabilit ca un multiplu al salariului minim brut pe economie în vigoare la 1 ianuarie al anului de venit.
Astfel, plafoanele relevante pentru CASS în 2026 sunt următoarele:
- sub 6 salarii minime brute pe an: nu se datorează CASS;
- între 6 și 12 salarii minime brute: se datorează CASS calculată la baza de 6 salarii minime pe țară;
- între 12 și 24 salarii minime brute: se datorează CASS calculată la baza de 12 salarii minime;
- peste 24 salarii minime brute: se datorează CASS calculată la baza de 24 salarii minime.
În cazul în care veniturile din drepturi de proprietate intelectuală nu ating plafonul minim (6 salarii minime pe an), persoana nu este obligată să plătească CASS suplimentar pentru acele venituri. Totuși, calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate va fi acordată persoanelor care optează să se asigure voluntar.
Încadrarea în plafoanele anuale de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, se raportează la venitul net din drepturi de proprietate intelectuală.
Prevederile legale stabilesc faptul că sunt exceptate de la plata CASS persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor și/sau venituri din pensii, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.
4. Cine calculează și reține impozitul și contribuțiile
Obligația de calcul și plată diferă în funcție de cine plătește veniturile din drepturile de proprietate intelectuală și de situația persoanei fizice beneficiare:
- Plata de la o persoană juridică: În majoritatea cazurilor, când venitul din drepturi de autor este plătit de o entitate juridică (firmă, instituție etc.), aceasta reține la sursă impozitul pe venit (10%) și îl virează la stat. De asemenea, dacă valoarea veniturilor plătite către o persoană fizică depășește plafoanele anuale relevante pentru contribuții, plătitorul poate avea obligația legală să calculeze, să rețină și contribuțiile sociale (CAS și/sau CASS) în numele beneficiarului. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, dacă o persoană obține de la un singur plătitor venituri estimate cel puțin egale cu plafonul anual pentru contribuții – caz în care contractul trebuie să prevadă reținerea și plata contribuțiilor de către plătitorul de venit;
- Plata de la o persoană fizică sau venituri fără reținere la sursă: Dacă venitul din drepturile de proprietate intelectuală este încasat fără reținere la sursă a impozitului (situație întâlnită, de exemplu, când plata vine de la o persoană fizică ori din străinătate), responsabilitatea calculării și plății impozitului revine persoanei fizice care a obținut venitul. Aceasta va include venitul în declarația unică și va plăti impozitul până la termenul legal. În ceea ce privește contribuțiile sociale, dacă veniturile depășesc plafoanele anuale relevante, persoana fizică trebuie să își calculeze și să achite personal CAS și CASS prin declarația unică, nefiind un intermediar care să rețină aceste contribuții la sursă.
Un aspect esențial de avut în vedere este că, atât pentru contribuția la asigurările sociale (CAS), cât și pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS), contribuabilul are obligația de a depune declarația unică în situația în care venitul net realizat din drepturi de proprietate intelectuală – pentru care impozitul este reținut la sursă – este, individual, sub plafonul minim (respectiv 6 salarii minime brute pentru CASS și 12 salarii minime brute pentru CAS), însă veniturile cumulate din toate sursele și categoriile relevante ating sau depășesc aceste praguri.
5. Depășirea plafonului de venit în cursul anului
Un aspect practic important este ce se întâmplă dacă pe parcursul anului veniturile din drepturile de proprietate intelectuală ale unei persoane inițial nu depășesc pragurile de contribuții, dar ulterior, spre finalul anului cresc astfel încât depășesc plafoanele de CAS și/sau CASS. În sistemul fiscal actual, contribuțiile sociale se determină anual, prin raportare la totalul veniturilor nete realizate într-un an calendaristic. Cu alte cuvinte, obligația de a plăti CAS și CASS se stabilește pe întregul an, în funcție de venitul anual cumulat.
Concret, dacă la începutul sau în prima parte a anului contribuabilul nu estimează depășirea plafonului (și deci nu datorează contribuții în acel moment), dar la finalul anului venitul total net efectiv realizat depășește plafonul, atunci contribuțiile devin datorate pentru anul respectiv. Nu se calculează contribuții parțiale doar pentru lunile de după depășirea pragului, ci se aplică mecanismul anual descris anterior: contribuabilul va datora contribuțiile pe tot anul, în funcție de plafoanele atinse. Aceste sume se vor raporta în declarația unică depusă în anul următor.
Sediul materiei: Cod fiscal – art.64, art. 70 – 75, art. 138, art. 148 – 152, art. 154, art. 156, art. 170 – 175.
